Sunt, la fel ca voi, îngrijorată de creșterile de preț care se anunță de la 1 august. Așa că am pus aici câteva bune practici pentru a economisi sau măcar pentru a nu ne crește bugetul de mâncare prea mult.
Iată pe scurt despre ce e vorba și care e impactul estimat:
TVA la mâncare crește de la 9 la 11%. Unele alimente - cele cu mai mult de 10g de zahăr/100g de produs - aveau deja TVA 19% de anul trecut și vor trece, la fel ca restul serviciilor și produselor, la 21%. Poate că 2% nu vi se pare o diferență mare, dar asta nu e tot.
16 alimente de bază au prețurile plafonate, dar și acest lucru se va elimina de la 30 septembrie.
Cresc cu 10% accizele la combustibil (și TVA-ul), ceea ce înseamnă că va crește costul la pompă și, prin urmare, costurile de transport pentru orice ajunge pe masa noastră, de la produse românești la cele de import, că toate trebuie transportate cu tirul.
La 1 iulie s-a eliminat deja plafonarea prețului la electricitate pentru clienții noncasnici (și crește și TVA-ul), ceea ce va duce la creșterea prețului de producție pentru tot ce e este făcut în România, dar și a costurilor de funcționare a supermarketurilor.
Estimările despre cum va afecta asta prețul alimentelor variază între 10 și 40% pentru că nu este chiar o problemă matematică simplă. Oricât ar fi, vom resimți creșterea asta în bugetul familiei.
Soluții de economisire/control al cheltuielilor sunt nenumărate. Pe acestea le folosesc eu, le-am mai pomenit pe aici, dar cred că e un moment bun să ne aducem aminte de ele.
Inventar a ce am în frigider, congelator și dulap. Asta înseamnă liste, fizice sau în telefon (eu folosesc Google Drive), cu TOT ce am deja în casă. În primul rând, mă ajută să-mi dau seama dacă nu cumva am tot ce-mi trebuie deja pentru o masă (sau mai multe). În al doilea rând, nu risc să cumpăr de mai multe ori un ingredient sau să nu cumpăr ceva esențial crezând că am. Aveți aici un exemplu de inventar. Ca să-l folosiți dați File/Make a copy și vă faceți propria voastră listă.
Corolar: Fac shelfcooking destul de des, adică mă uit dacă nu pot face o masă cu ce am deja în casă înainte să merg la cumpărături și includ feluri de mâncare bazate pe ce e în cămară în meal plan.
O dată pe săptămână. În săptămânile în care reușesc să nu intru în supermarket de mai multe ori, mă țin foarte bine de bugetul propus. Pentru că niciodată nu iei doar o cutie cu lapte. Iei și înghețată. Iei și ceva la reducere, poate-ți trebuie. Și tot așa.
Corolar: toate lanțurile de supermarketuri au aplicații în care te recompensează într-un fel sau altul pentru banii pe care îi cheltuiești la ei. Eu folosesc Carrefour, Sezamo și Lidl și verific mereu promoțiile, voucherele și opțiunile de a folosi punctele pe care le oferă. Tocmai am luat 10 conserve de năut și fasole (cam 50 de lei valoare în total) cu punctele Lidl. Aleg mereu lucruri pe care chiar le folosesc și care se păstrează bine.
Listă de cumpărături. Și motivul pentru care e ușor să lași bani aiurea la magazin când intri doar pentru un lucru este că atunci te duci fără listă de cumpărături. Care e cea mai mare greșeală posibilă. Fac întotdeauna liste cu ce îmi trebuie pentru săptămâna sau perioada următoare. Ideea listei nu este să te îngrădească, ci să-ți elibereze creierul de decizii luate pe loc, care, în cazul meu, nu sunt cele mai bune. Cu lista, știu sigur că vin acasă cu ce-mi trebuie pentru mâncare bună. Și chiar dacă mai sar și dincolo de ea, abaterea e mult mai mică decât atunci când intru "doar să iau lapte".
Buget. Nu-mi pot controla cheltuielile dacă nu pun limite. Nu ai cum să ai în cap un calculator dedicat bugetului de cumpărături, ca să știi tot timpul cât ai cheltuit. Dacă îți aloci o sumă lunară sau săptămânală - și o ajustezi pe măsură ce se schimbă prețurile/viața familiei - și ții socoteala bonurilor de la supermarket/piață, o să știi cât de realist/ă ești în evaluarea pe care o faci. În principiu, 3 luni de test sunt suficiente. Și apoi poți bugeta mai aproape de realitate.
Prețuri de referință. Nu țin minte prețuri și nu am idee, când merg la magazin, dacă ceva e mai scump sau mai ieftin decât în altă parte. Trebuie să fie o diferență colosală ca să îmi sară în ochi. Dar, dacă vreau să mă încadrez strict într-un buget, folosesc Monitorul prețurilor [merge doar pe laptop/desktop, nu și pe telefon], un site creat de Consiliul Concurenței, unde poți verifica rapid, la cele mai comune produse și mărci, ce prețuri sunt la diferite magazine de proximitate.
Iau produse din spatele raftului, pentru că expiră mai târziu. E mai mult decât să verific data de expirare: am grijă să pun în coș produsul care va rezista cel mai mult în frigider, mai ales dacă știu că nu-l folosesc pe loc pe tot. E valabil în special pentru pungile de salată, lapte și alte lactate, sucuri proaspete, sfeclă roșie fiartă etc. De ce să nu aleg produsul cu o durată de viață mai mare?
Corolar: dar mă uit la ofertele de la produsele cu termen rapid de expirare. La Sezamo, de exemplu, au o secțiune dedicată pe site, Save Food, unde poți cumpăra multe produse proaspete la preț redus chiar și cu 50-70%. Unele merg direct în congelator, altele sunt integrate rapid în meniul săptămânii.
Dacă e la ofertă și știu că folosesc, iau mai multe. Paste uscate, conserve de roșii, de fasole, de năut, de pește, zahăr de cocos, dar și lucruri care se congelează bine (carne proaspătă, unt, ierburi aromatice proaspete, fructe de pădure, banane prea coapte, nuci/semințe, avocado).
Bulk. Câteva lucruri, care sunt scumpe în ambalaje mici, le iau la cantitate mare. Mă refer aici mai ales la făină italiană pentru pâine, nuci/alune, fructe de pădure în sezon. Și nucile, și fructele de pădure le țin în congelator, cum am zis mai sus.
DIY. Fac destul de multe lucruri în casă, după cum ați văzut de-a lungul timpului în seria Note de laborator. Îmi fac chili crisp, hot honey, deserturi, pâine de toate felurile, băuturi fermentate/infuzate. Costul este semnificativ mai mic decât dacă le cumperi gata făcute.
Când ajung acasă, pun totul la locul lui. Pun legumele și fructele în sertarele dedicate din frigider, pentru că face diferența. Tot ce e congelabil merge în congelator. Pun tot ce e neambalat (brânză, de exemplu) în caserole de sticlă etanșe (așa se păstrează cel mai bine). Semințele și nucile - în congelator, unde se păstrează perfect, fără să râncezească, mai ales că nu mănânc prea des, dar îmi place să le am la îndemână pentru vreo rețetă nouă. Merele, roșiile și bananele stau în fructieră.
Ce nu supraviețuiește devine altceva. Mai ales vara, când luăm multe fructe de sezon din piață și nu apucăm să le mâncăm la timp, am mereu la îndemână pectină pentru a face dulceață de frigider: cam la 1 kg de fructe, câteva linguri de zahăr și un plic de pectină și în 10 minute am 3-4 borcane de dulceață pentru oatmeal sau pentru amestecat cu iaurt. Alte soluții pentru alte probleme: frittate sau quiche-uri cu legumele puțin trecute, salată pusă lângă orice, paste cu resturi de legume sau chiar de tocane, tarte/galettes cu bază din foitaj și umplutură de fructe fade. Nu congelez mâncare mai veche de 3 zile, că n-o s-o decongelez să o mănânc niciodată.
Alte idei - și rețete propriu-zise - găsiți și în episodul nou Învinge tava și în newsletterul aferent care va veni în zilele următoare.
